Atunci când un litigiu nu poate fi soluționat pe cale amiabilă, soluțiile sunt medierea, arbitrajul și instanțele de judecată. Dacă soluția aleasă este instanța de judecată, cel mai probabil acțiunea va fi supusă taxei judiciare de timbru.

Ce este taxa judiciară de timbru?

Taxele judiciare de timbru reprezintă plata datorată de către orice persoană fizică sau juridică, interesată în rezolvarea pe calea justiţiei a problemelor de natură juridică, plată făcută statului pentru serviciile prestate prin intermediul instanţelor de judecată. Taxa judiciară de timbru este datorată atât pentru cererile şi acţiunile depuse la instanţele judecătoreşti, cât şi pentru cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Cine datorează taxă de timbru?

Taxele judiciare de timbru sunt datorate de către toate persoanele fizice și juridice și reprezintă plata serviciilor prestate de către instanțele judecătorești, precum și de către Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Există, însă, situații, anume prevăzute de lege,când acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.

Astfel, există situaţii prevăzute de OUG 51/2008 privind ajutorul judiciar în materie civilă în care persoana fizică poate beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxei judiciare de timbru.

Cine stabilește cuantumul taxei de timbru?

Instanţa de judecată este cea care stabileşte şi pune în vedere reclamantului care este valoarea taxei de timbru datorate de către reclamant, acesta având obligaţia ca în termen de 10 zile de la primirea înştiinţării de plată să o efectueze. Dacă plata nu are loc în acest termen, cererea sa este anulată din oficiu, ca netimbrată, înainte de ajunge la judecata propriu-zisă.

Aceasta stabilește valoarea taxei de timbru conform prevederilor OUG nr. 80/2013.

Cum se calculează taxa de timbu?

Aunci când acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt evaluabile în bani, ele se taxează conform art. 3 alin.(1) din OUG 80/2013:

a) până la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai puțin de 20 lei;
b) între 501 lei și 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depășește 500 lei;
c) între 5.001 lei și 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depășește 5.000 lei;
d) între 25.001 lei și 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depășește 25.000 lei;
e) între 50.001 lei și 250.000 lei - 2.105 lei +2% pentru ce depășește 50.000 lei;
f) peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei.

În apel, cererile împotriva hotărârilor judecătorești se taxează, conform art. 23 alin.(1) din OUG 80/2013, cu 50% din:

a) taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanță, dar nu mai puțin de 20 lei;
b) taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani, dar nu mai puțin de 20 lei.

În recurs, conform art. 24 alin.(1) din OUG 80/2013, cererile împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din Codul de procedură civilă. În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 lei; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 lei.