Preempțiunea la vânzarea terenurilor agricole prevăzută de Legea nr. 17/2014

Vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preemțiune, la preț și în condiții egale, a preemptorilor prevăzuți de Legea nr. 17/2014. Care sunt preemptorii? Conform Legii nr. 17/2014, astfel cum a fost recent modificată de Legea nr. 175/2020, au drept de preempțiune la preț și în condiții egale preemptorii în următoarea […]

Raluca Chelaru, 19 februarie 2024

diagram-arrow-down

Vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preemțiune, la preț și în condiții egale, a preemptorilor prevăzuți de Legea nr. 17/2014.

Care sunt preemptorii?

Conform Legii nr. 17/2014, astfel cum a fost recent modificată de Legea nr. 175/2020, au drept de preempțiune la preț și în condiții egale preemptorii în următoarea ordine:

  • preemptori de rang I: coproprietarii, rudele de gradul I, soții, rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv;
  • preemptori de rang II: proprietarii investițiilor agricole pentru culturile de pomi, viță-de-vie, hamei, irigații exclusiv private și/sau arendașii, proprietarii investițiilor agricole;
  • preemptori de rang III: proprietarii și/sau arendașii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării;
  • preemptori de rang IV: tinerii fermieri (până în 45 de ani);
  • preemptori de rang V: Academia de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești” și unitățile de cercetare- dezvoltare;
  • preemptori de rang VI: persoane fizice cu domiciliul/reședința situat/situată în unitățile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau în unitățile administrativ-teritoriale vecine;
  • preemptori de rang VII: statul român, prin Agenția Domeniilor Statului.

Care este procedura de notificare?

Vânzătorul înregistrează, la primăria din raza unității administrativ-teritoriale unde se află terenul, o cerere prin care solicită afișarea ofertei de vânzare a terenului agricol situat în extravilan, în vederea aducerii acesteia la cunoștința preemptorilor.

În termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, primăria are obligația să afișeze timp de 45 de zile lucrătoare oferta de vânzare la sediul său și, după caz, pe pagina de internet a acesteia.

Iar în termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, primăria are obligația să notifice titularilor dreptului de preempțiune, la domiciliul, reședința sau, după caz, sediul acestora, înregistrarea ofertei de vânzare; în cazul în care titularii dreptului de preempțiune nu pot fi contactați, notificarea se va face prin afișarea la sediul primăriei sau pe site-ul primăriei.

De asemenea, vânzarea terenului la un preț mai mic decât cel cerut în oferta de vânzare, în condiții mai avantajoase decât cele arătate în aceasta ori cu nerespectarea condițiilor domiciliului/reședinței/sediului cumpărătorului în România atrage nulitatea absolută.

Care este termenul de preempțiune?

Titularul dreptului de preempțiune trebuie ca, în termenul de 45 de zile lucrătoare, să își manifeste în scris intenția de cumpărare, să comunice acceptarea ofertei vânzătorului și să o înregistreze la sediul primăriei unde aceasta a fost afișată.

Înainte de împlinirea termenului de 45 de zile, vânzătorul depune o cerere prin care solicită retragerea ofertei sau poate modifica datele înscrise în oferta de vânzare, caz în care se reia procedura de înregistrare a cererii.

Care sunt efectele exercitării dreptului de preempțiune?

În cazul în care mai mulți preemptori de rang diferit își manifestă în scris intenția de cumpărare, la același preț și în aceleași condiții, se aplică ordinea de preferință prevăzută de lege.

În cazul în care mai mulți preemptori de același rang își manifestă în scris intenția de cumpărare și niciun alt preemptor de rang superior nu a acceptat oferta, la același preț și în aceleași condiții, se aplică ordinea de preferință prevăzută de lege în cadrul aceluiași rang.

În cazul în care un preemptor de rang inferior oferă un preț superior celui din oferta de vânzare sau celui oferit de ceilalți preemptori de rang superior lui care acceptă oferta, vânzătorul poate relua procedura cu noul preț.

Ce se întâmplă dacă preemptorii nu doresc să cumpere terenul?

În cazul în care titularii dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan se poate face către persoane fizice sau juridce cu respectarea următoarelor condiții cumulative:

  • să aibă domiciliul/reședința/sediul situat/situată în România pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare;
  • să desfășoare activități agricole în România pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare;
  • în cazul persoanelor fizice, să fie înregistrate de autoritățile fiscale române cu minimum 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare;
  • în cazul persoanelor juridice, minimum 75% din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali să reprezinte venit din activități agricole, iar asociații/acționarii care dețin controlul societății să facă dovada domiciliului în România pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare.

În cazul neexercitării dreptului de preempțiune, dacă niciunul dintre potențialii cumpărători nu îndeplinește condițiile pentru a putea cumpăra terenul agricol situat în extravilan, vânzarea se poate face către orice persoană fizică sau juridică.

În aces caz, avizul final necesar încheierii contractului de vânzare în formă autentică de către notarul public sau pronunțării de către instanță a unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract de vânzarese emite de către structurile teritoriale pentru terenurile cu suprafața de până la 30 ha inclusiv, iar pentru terenurile cu suprafața de peste 30 ha, de către structura centrală.

Care este sancțiunea pentru nerespectarea dreptului de preempțiune?

Vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan fără respectarea dreptului de preempțiune, sau fără obținerea avizului final ori a avizelor Ministerului Apărării Naționale sau Ministerului Culturii, după caz, este interzisă și se sancționează cu nulitatea absolută.

De asemenea, vânzarea terenului la un preț mai mic decât cel cerut în oferta de vânzare, în condiții mai avantajoase decât cele arătate în aceasta ori cu nerespectarea condițiilor domiciliului/reședinței/sediului cumpărătorului în România atrage nulitatea absolută.

Care este termenul de preempțiune?

Titularul dreptului de preempțiune trebuie ca, în termenul de 45 de zile lucrătoare, să își manifeste în scris intenția de cumpărare, să comunice acceptarea ofertei vânzătorului și să o înregistreze la sediul primăriei unde aceasta a fost afișată.

Înainte de împlinirea termenului de 45 de zile, vânzătorul depune o cerere prin care solicită retragerea ofertei sau poate modifica datele înscrise în oferta de vânzare, caz în care se reia procedura de înregistrare a cererii.

Care sunt efectele exercitării dreptului de preempțiune?

În cazul în care mai mulți preemptori de rang diferit își manifestă în scris intenția de cumpărare, la același preț și în aceleași condiții, se aplică ordinea de preferință prevăzută de lege.

În cazul în care mai mulți preemptori de același rang își manifestă în scris intenția de cumpărare și niciun alt preemptor de rang superior nu a acceptat oferta, la același preț și în aceleași condiții, se aplică ordinea de preferință prevăzută de lege în cadrul aceluiași rang.

În cazul în care un preemptor de rang inferior oferă un preț superior celui din oferta de vânzare sau celui oferit de ceilalți preemptori de rang superior lui care acceptă oferta, vânzătorul poate relua procedura cu noul preț.

Ce se întâmplă dacă preemptorii nu doresc să cumpere terenul?

În cazul în care titularii dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan se poate face către persoane fizice sau juridce cu respectarea următoarelor condiții cumulative:

  • să aibă domiciliul/reședința/sediul situat/situată în România pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare;
  • să desfășoare activități agricole în România pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare;
  • în cazul persoanelor fizice, să fie înregistrate de autoritățile fiscale române cu minimum 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare;
  • în cazul persoanelor juridice, minimum 75% din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali să reprezinte venit din activități agricole, iar asociații/acționarii care dețin controlul societății să facă dovada domiciliului în România pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare.

În cazul neexercitării dreptului de preempțiune, dacă niciunul dintre potențialii cumpărători nu îndeplinește condițiile pentru a putea cumpăra terenul agricol situat în extravilan, vânzarea se poate face către orice persoană fizică sau juridică.

În aces caz, avizul final necesar încheierii contractului de vânzare în formă autentică de către notarul public sau pronunțării de către instanță a unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract de vânzarese emite de către structurile teritoriale pentru terenurile cu suprafața de până la 30 ha inclusiv, iar pentru terenurile cu suprafața de peste 30 ha, de către structura centrală.

Care este sancțiunea pentru nerespectarea dreptului de preempțiune?

Vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan fără respectarea dreptului de preempțiune, sau fără obținerea avizului final ori a avizelor Ministerului Apărării Naționale sau Ministerului Culturii, după caz, este interzisă și se sancționează cu nulitatea absolută.

De asemenea, vânzarea terenului la un preț mai mic decât cel cerut în oferta de vânzare, în condiții mai avantajoase decât cele arătate în aceasta ori cu nerespectarea condițiilor domiciliului/reședinței/sediului cumpărătorului în România atrage nulitatea absolută.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citește în continuare